Performantele si rezultatele sistemelor de pregatire si educatie vocationala (PEV) difera semnificativ intre statele membre UE

Lamura 0
Performantele si rezultatele sistemelor de pregatire si educatie vocationala (PEV) difera semnificativ intre statele membre UE

In ceea ce priveste locurile de munca ce necesita un nivel mediu de pregatire, absolventii sistemelor de pregatire si educatie vocationala (PEV) au mai mult succes in gasirea unei slujbe decat candidatii care au o educatie generala. Aceasta se aplica mai ales acelor absolventi de programe PEV cu o puternica orientare catre locul de munca.

Totodata, absolventii PEV sunt  mai bine platiti decat cei cu o educatie generala, cu mentiunea ca in timp salariile se egalizeaza. Cu toate acestea, gradul de inscriere, atractivitatea si calitatea programelor PEV difera semnificativ de la o tara la alta

UE si statele membre au adoptat o strategie europeana pentru modernizarea programelor PEV

Munca de modernizare a programelor PEV nu incepe de la zero. Dezvoltarea pregatirii vocationale este subiect de cooperare dezvoltata la nivel european de mai bine de un deceniu. In decembrie 2010, statele membre, partenerii sociali si Comisia Europeana au adoptat Bruges Communique, care defineste o agenda ambitioasa pentru modernizarea sistemelor PEV in Europa, astfel incat PEV sa contribuie direct la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Documentul identifica provocari cheie si propune actiuni atat la nivel national cat si european:

  • Programe PEV atractive si inclusive – cu traineri si profesori de inalta calificare, metode de predare inovative, facilitati si infrastructura de inalta calitate, relevanta crescuta a programelor pe piata muncii.
  • Programe initiale PEV de inalta calitate, care ofera posibilitatea cursantilor de a obtine abilitati vocationale specifice combinate cu competente cheie si pe care cursantii, parintii si societatea le recunosc, din nou, ca pe niste optiuni atractive, cu o valoare egala cu cea a educatiei generale.
  • Cunostinte privind climatul de munca trebuie incluse in toate cursurile PEV, pentru a avea certitudinea ca indivizii au cunostintele necesare pentru a face un prim pas de succes pe piata de munca. Companiile vor fi activate ca furnizori de traineri, impreuna cu scolile PEV si/sau alte institutii de invatamant.
  • Programe PEV usor accesibile si orientate catre cariera pentru toti angajatii, indiferent de background-ul educational, angajatorii, antreprenorii si cei fara un loc de munca, pentru dezvoltarea de competente si oferirea de posibilitati de schimbare a carierei.
  • Imbunatatirea permeabilitatii dintre diferite subsisteme educationale si de pregatire.
  • O „zona” europeana de educatie si pregatire, cu sisteme de calificare transparente, cate sa incurajeze trasnferul de cunostinte si acumularea de reszultate pozitive, precum si recunoasterea calificarilor si competentelor ce faciliteaza mobilitatea transnationala.
  • Oportunitati crescute substantial de mobilitate transnationala pentru cursantii si profesionistii PEV.

Strategia UE pentru programele PEV trebuie implementata ca un element de baza al agendei de dezvoltare la nivel european

Investitiile focusate si reforma sistemului de pregatire si educatie vocationala sunt necesare pentru cresterea inovatiei si competitivitatii. Statele membre ar trebui sa se angajeze in reforme de promovare a excelentei in PEV si de conectare la nivel superior a PEV cu strategiile economice locale si regionale, in special in contextul strategiilor de cercetare si inovare pentru calificarile de nivel inalt conexate politicii de suport a coeziunii.

Noi tipuri de partneriate strategice intre furnizorii de PEV, companii, alti actori economici, partneri sociali si autoritati sunt cruciale in aceasta privinta.

Sistemele PEV sunt mai strans legate de piata de munca decat alte sectoare ale sistemului de invatamant si pregatire. Cu toate acestea, potentialul PEV, ca modalitate de adresare a neincluziunii pe piata de munca a multor tineri, nu este inca exploatat optin in multe tari.

Parte a solutiei de reducere a somajului poate fi gasita in sistemele PEV, care faciliteaza, prin specificul lor, tranzitia catre munca. Tarile cu sisteme PEV atractive si puternice, mai ales cele cu sisteme puternice de ucenicie, tind sa aibe rezultate mai bune in ceea ce priveste angajarea tinerilor.

Strategiile efective de imbunatatire a PEV trebuie sa fie realiste in scopuri si obiective si trebuie adaptate situatiei fiecarei tari

Strategiile de reforma realiste trebuie sa reflecte punctele de pornire specifice fiecarei tari, precum si traditiile nationale si realitatile economice diferite. Sistemele dezvoltate PEV s-ar putea confrunta cu problema transformarii lor intr-un drum blocat, motiv pentru care sistemele PEV trebuie legate cu educatia superioara.

Pe de alta parte, sistemele PEV mai rudimentare trebuie sa investeasca timp, munca si resurse financiare insemnate pentru a atinge excelenta: trebuie mai intai creata infrastructura necesara, asigurata disponibilitatea de cadre didactice bine calificate, elaborat cadrul legislativ, construit cadrul institutional si dezvoltata cooperarea cu mediul de afaceri si partnerii sociali. Stabilirea PEV ca un mijloc de obtinere a recunoasterii profesionale si a unei cariere promitatore, in absenta unui sistem educational testat si cu traditie, ia mult timp.

Strategiile PEV eficiente necesita investitii continue si o distributie a sarcinilor corecta

Implementarea eficienta de reforme neceista investitii substantiale, care sunt cu siguranta greu de obtinut in aceasta perioada de consolidare financiara. Cu toate acestea, amanarea modernizarii si imbunatatirii PEV inseamna renuntarea la crestere si la potentialul de inovare care rezida in sistemele PEV mai performante.

Cu cat nivelul de dezvoltarea a sistemului PEV dintr-o tara este mai scazut, cu atat mai mare este ncesesarul de investitii, iar fondurile structurale pot ajuta in aceasta privinta. La nivel natiuonal, strategia de imbunatatire a sistemului PEV ar trebui sa se reflecte in politica bugetara, ca parte a unei consolidari fiscale inteligente.

In ceea ce priveste continuarea pregatirii si educatiei profesionale, situatia este si mai complexa: este foarte dificil de nimerit balanta dintre interes si motivare a angajatilor si a angajatorilor, in conditiile in cate este necesara impartirea beneficiilor si a costurilor de pregatire intr-un mod care sa intereseze ambele parti.

Exista o lipsa de investitii cronica la nivelul abilitatilor adultilor din piata muncii. Procentul stagnant de adulti care sunt implicati in activitati de invatare pe tot parcursul vietii dovedeste asta. Este un motiv de ingrijorare

Leave A Response »