SERVUS HUNEDOARA: Campanie de prevenire a abandonului şcolar, la Hunedoara

Lamura 0
SERVUS HUNEDOARA: Campanie de prevenire a abandonului şcolar, la Hunedoara

Verdele viridian al lui Van Gogh, cerneală din plante şi principiile inovării în laboratoarele „Descoperă”

Micii „chimişti” din municipiul Hunedoara au continuat seria experimentelor din laborator în urma cărora au obţinut noi substanţe, au aflat lucruri inedite din lumea plantelor, dar au şi testat o parte din principiile inovării cu ajutorul cărora pot rezolva o grămadă de probleme.

Toate aceste activităţi le-au ocupat zilele de sâmbătă din ultimele trei luni celor 60 de elevi hunedoreni, cu vârste între 8 şi 16 ani, ce au fost incluşi în campania „Descoperă” care are drept scop prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor provenind din familii cu venituri reduse. Campania a fost demarată în anul 2010 şi face parte din proiectul „O şansă europeană pentru copiii români”, fiind finanţat de UE, şi îi are ca grup–ţintă pe elevii dezavantajaţi din Hunedoara. Ea include activităţi de recuperare şcolară, învăţarea experimentală a ştiinţelor (fizică, biologie, chimie şi informatică), dar şi excursii şi tabere tematice, precum cea de astro-fizică.

Pigmenţi din anii `1800, făcuţi în laborator

Grupa beneficiarilor Campaniei “Descoperă” coordonaţi de profesoara de chimie Luminiţa Nistor, a finalizat obţinerea în laborator a vechilor pigmenţi folosiţi de pictorii secolelor 18-19. Ideea proiectului a plecat de la celebra culoare “albastru de Voroneţ”, transformat în malachit în prezenţa apei, aşa cum s-a întâmplat cu o parte din frescele de la mănăstirea din Moldova, în zona inferioară, din cauza infiltraţiilor de apă din sol. Profesoara de chimie Luminiţa Nistor spune că iniţial, s-a crezut că intenţia pictorilor a fost aceea de a separa zona astrală de zona telurică. Totuşi, studiile ştiinţifice ulterioare, au dovedit că la mijloc este vorba despre o simplă reacţie chimică de transformare a azuritului în malachit. “Se presupune că azuritul, substanţa care stă la baza pigmentului, a fost extras din minele din Banat. Ca să obţină o nuanţă mai închisă, meşterii moldoveni au dat un strat de culoare neagră peste var şi abia după aceea au aplicat azuritul, care, din cauza umezelii, s-a transformat în malachit în partea de jos a bisericii”, explică profesoara de chimie Luminiţa Nistor.În proiectul “Laboratorul nuanţelor” copiii s-au întors în timp, pentru a  sintetiza pigmenţi descoperiţi prin anii 1600-1800, folosind reţete adaptate pentru laboratoare şcolare. Deşi nu au avut la îndemână toate ingredientele necesare, elevii nu s-au dat bătuţi şi au petrecut sute de ore în spatele eprubetelor pentru a obţine doar câteva zeci de grame de pigmenţi: mai întâi albastrul de Voroneţ (întâi azuritul, iar apoi malachitul), dar şi culoarea preferată a lui Van Gogh, verdele viridian.

Au „citit” desene cu lampa UV

Pe de altă parte, cu ajutorul profesoarei de chimie Andreea Tripa, copiii au extras şi substanţele colorate din fructe de pădure şi petale de trandafir roşu. Elevii au folosit zmeură, mure, merişoare şi petale de trandafir, încălzind până aproape de fierbere fiecare ingredient în câte un cristalizator. Ei s-au amuzat încercând să „citească” sau să vizualizeze desene, cu ajutorul luminii UV. Copiii au folosit suc de lămâie, detergent cu înălbitor, cremă de protecţie solară, suc Kinley, iar cu acestea au preparat amestecuri fluorescente. Cu substanţele obţinute, s-au jucat apoi, desenând cu beţişoare igienice texte pe care le-au relevat ulterior, aplicând deasupra lor o lampă cu lumină UV. Nici compoziţia urinei umane nu le-a rămas o necunoscută elevilor de la „Descoperă”. Ei au aflat că  organismul unui om formează zilnic 180 de litri (!!!) de urină primară (numită şi ultrafiltrat glomerular), din care doar 1 la sută va constitui urina finală. Pornind de la compoziţia complexă a urinei, elevii au învăţat că trupul unui singur om conţine: destul potasiu pentru a provoca explozia unui tun de jucărie, zahăr pentru a umple un borcan, grăsime pentru a face şapte bucăţi de săpun, fier pentru a face un cui şi sulf pentru a deparazita un câine.

Efecte pozitive, din factori nocivi

Cum funcţionează principiul eliminării, al calităţii, dar şi cel al deghizării, acestea au fost câteva dintre întrebările la care au primit răspuns elevii hunedoreni implicaţi în campania „Descoperă”, în cadrul atelierului moderat de profesorul de info -fizică, Mircea Nistor. Toate acestea se numără printre principiile inovării care garantează rezolvarea oricărei probleme şi succesul oricărui experiment. “La prima vedere acesta pare doar un sfat de bun-simţ, însă, câteva exemple ne demonstrează adevărata valoare a principiului eliminării. Astfel, în loc să fie puse pe stâlpi înalţi reflectoare de mare intensitate, poate fi suspendată o singură suprafaţă reflectorizantă, uşoară, iluminată de la sol”, le-a explicat elevilor profesorul Mircea Nistor, unul dintre principiile inovării.

Căldura pierdută într-un anumit proces poate fi folosită pentru a genera energie electrică sau deşeurile de plastic, hârtie, metal şi sticlă pot fi utilizate ca materie primă şi revalorizate, prin reciclare. Acesta este un exemplu de principiu al deghizării, care nu are nimic de a face cu măştile, ci doar cu folosirea unor factori nocivi, pentru a obţine efecte pozitive. Prin extensie, Andrei Caisim, unul dintre beneficiarii campaniei “a deghizat” o maşinuţă de jucărie într-un glob pământesc, cu intenţia de a realiza o dronă, care să patruleze pe culoarele Colegiului “Traian Lalescu”, monitorizându-i în pauze pe elevi.

Text publicat pe 11.06.2013 în ediția electronică a publicației SERVUS HUNEDOARA

Leave A Response »